Scrisoare comună către guvernele europene pentru a reduce impactul major al pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer

Scrisoare comună către guvernele europene pentru a reduce impactul major al pandemiei COVID-19 asupra pacienților cu cancer

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, peste 290 de organizații din întreaga Europă au tras un semnal de alarmă asupra impactului major pe care pandemia îl are asupra persoanelor care trăiesc cu diverse afecțiuni, în special asupra persoanelor cu cancer. Într-o scrisoare comună, sub egida Coaliţiei Europene a Pacienţilor cu Cancer (ECPC), semnatarii solicită guvernelor să își ia angajamentul că vor investi în prevenirea, diagnosticarea precoce și tratamentul cancerului. Totodată, organizațiile își exprimă interesul de a colabora cu guvernele pentru a îmbunătăți situația pacienților cu cancer. Acestui demers s-a alăturat și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), împreună cu alte organizații din România, printre care Fundația Renașterea și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Extragem din scrisoarea menționată anterior date de interes:

Înainte de pandemie, ratele de deces prin anumite tipuri de cancer începuseră să se stabilizeze sau chiar să scadă pe măsură ce pacienții și-au asumat un rol mai activ în prevenția primară și secundară și în propria îngrijire, în timp ce calitatea serviciilor medicale s-a îmbunătățit, mai multe tratamente devenind disponibile1,2,4. Un studiu recent publicat în jurnalul BMJ a demonstrat că întârzierile în tratament pot avea un efect negativ 5.

“În ceea ce privește România, și noi ne confruntăm cu o scădere a numărului de cazuri noi diagnosticate în 2020. Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Sănătate Publică, anul trecut au fost diagnosticate cu cancer 49.593 de persoane față de 59.606 persoane în 2019, ceea ce însemna o scădere cu 17% a diagnosticărilor în 2020, altfel spus circa 1 din 6 pacienți a rămas potențial nediagnosticat cu cancer în 2020. Sunt mai mulți factori ce au condus la acest rezultat îngrijorător, de exemplu în cazul cancerului pulmonar, pacientul cu suspiciune de cancer se confrunta cu limitarea accesului la investigații de diagnostic. Datele ne arată că numărul de bronhoscopii în scop diagnostic efectuate în 2020 în principalele centre oncologice din țară a scăzut, cu valori cuprinse între 12% și chiar 58%, comparativ cu numărul bronhoscopiilor efectuate în anul 2019 în unitățile respective. Acestea arată o substanțială variabilitate regională de acces al pacienților, dar și diferențe în capacitatea instituțională a diferitelor centre de a surmonta barierele de acces asociate pandemiei”, declară Cezar Irimia, Președinte FABC, analizând date primite de la centre oncologice din țară.  “Aceeași tendință de scădere o întâlnim și în ceea ce privește numărul cazurilor noi de cancer de sân. În lipsa accesului la analize de diagnostic sau, în anumite situații, la tratamente chirurgicale, s-a pierdut oportunitatea depistării și tratării cancerului în stadii incipiente, iar acum multe femei se confruntă cu realitatea cruntă de a avea un cancer în stadiu avansat cu prognostic mai rezervat. Înțelegem presiunea care există asupra sistemelor de sănătate, însă este imperios necesar să colaborăm și să nu lăsăm pandemia COVID-19 să anuleze progresul înregistrat în ultimul deceniu în lupta împotriva cancerului”, adaugă acesta.

Pentru a schimba situația curentă organizațiile semnatare ale scrisorii menționate anterior solicită guvernelor europene:

  1. Să se asigure că pacienții pot accesa în siguranță servicii de diagnostic și tratament

Sistemele de sănătate ar trebui să creeze circuite sigure din perspectiva COVID-19 astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise.

  1. Să identifice și să analizeze impactul pandemiei asupra serviciilor medicale pentru managementul cancerului și să creeze soluții pentru a atenua acest impact
  2. Să asigure resursele necesare in mod adecvat si în condiții de siguranță, pe termen lung

La nivel național, măsurile urgente care se impun pentru a îmbunătății accesul la diagnostic și tratament sunt:

  1. Crearea în sistemul de sănătate circuite sigure din perspectiva COVID-19, astfel încât serviciile pentru pacienții cu cancer să poată rămâne deschise
  2. Stabilirea unui pachet integrat de investigații, astfel încât să se înlăture suspiciunea de boala sau să se realizeze referirea pacientului în vederea diagnosticării cu certitudine şi inițierea precoce a tratamentului potrivit;
  3. Elaborarea și implementarea în cel mai scurt timp a unui Plan Național de Cancer, respectând pilonii Planului de Cancer European (EU Beating Cancer Plan): (1) prevenție și educație pentru sănătate; (2) depistare timpurie; (3) diagnosticare şi tratament; (4) calitatea vieţii pacienţilor cu cancer şi a persoanelor care au supravieţuit acestei boli.
  4. Implementarea registrelor de cancer
  5. Optimizarea parcursului pacienților de la suspiciunea de cancer la diagnostic, tratament și monitorizare. De exemplu, în cazul cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, cu cea mai ridicată mortalitate, este necesară stabilirea unui parcurs clar al pacientului de la primul contact cu medicul specialist şi până la diagnosticare și tratament
  6. Includerea echipei multidisciplinare virtuale în Normele la Contractul Cadru

Ultimele noutati

Evenimente

Interviu

Infografic

Calendar