România are nevoie de un program sustenabil de vaccinare împotriva HPV, aliniat obiectivelor din Planul European de Combatere a Cancerului, care prevede vaccinarea a 90% din populația țintă de fete și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților, până în 2030. Cu fonduri dedicate în cadrul programului EU4Health și al altor instrumente de finanțare, Planul va sprijini eforturile Statelor Membre de a extinde vaccinarea împotriva HPV a fetelor și băieților, pentru a elimina cancerul de col uterin și alte tipuri de cancer cauzate de papilomavirusurile umane.

Comunitatea internațională marchează pe 4 martie Ziua Internațională de Conștientizare a Infecției cu HPV. În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Imunizare, este gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani și este realizată în siguranță de medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a persoanelor de până la 15 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 15 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecție completă, administrate în maxim un an de zile.

HPV (Human PapillomaVirus) este un virus contagios, responsabil pentru cea mai frecventă infecție transmisă pe cale sexuală. Studiile arată că toate femeile active din punct de vedere sexual sunt vulnerabile în fața unei posibile infecții cu acest virus, iar 8 din 10 femei vor contracta o tulpină HPV la un moment dat pe parcursul vieții lor.

În România, HPV este responsabil anual pentru 3.300 de cazuri noi de cancer de col uterin și în jur de 500 cazuri de alte tipuri de cancer: sunt estimate 53 de cazuri de cancer vulvar, 55 de cancer vaginal, 133 de cancer anal și 256 de cancer orofaringian. Cancerul de col uterin este pe locul al doilea, după cancerul mamar, în ceea ce privește tipurile de cancer ce afectează femeile (aflate la varsta fertila, 15-44 ani) din România.

 

Strategia de eliminare a cancerului de col uterin

Prevenția cancerelor are un loc central în Planul European privind Lupta cu Cancerul, lansat de Comisia Europeană luna trecută. Pentru a preveni cancerele cauzate de infecțiile persistente cu HPV, obiectivul Planului este de a stimula vaccinarea a cel puțin 90% din populația țintă de fete a UE și de a crește semnificativ vaccinarea băieților până în 2030. Statele membre joacă un rol esențial în atingerea acestui obiectiv, fiind prevăzute și surse de finanțare pentru implementarea acestuia. Planul European este aliniat Strategiei Globale de Eliminare a Cancerului de Col Uterin, anunțată de Organizația Mondială a Sănătății, strategie ce recomandă vaccinarea împotriva HPV a 90% din fetele în vârstă de până la 15 ani.

Beneficiile programelor ample de vaccinare împotriva HPV încep să se vadă în mai multe țări din lume. Spre exemplu, Australia preconizează că va elimina cancerul de col uterin până în 2035.

 

Pericolul infecției cu HPV

HPV este o infecție virală care se transmite prin contact cutaneo-mucos și poate determina mai multe afecțiuni, printre care cancerul de col uterin, cancer anal, cancer orofaringian și alte tipuri rare de cancer.

Conform estimărilor, virusul HPV cauzează aproximativ 5% din totalul cazurilor de cancer la nivel mondial.

Cancerul de col uterin apare prin multiplicarea necontrolată a celulelor ce căptușesc colul uterin. Spre deosebire de alte cancere, cancerul de col uterin se dezvoltă lent, trecând prin stadiul de leziune precanceroasă. Descoperite și tratate în stadii incipiente, leziunile colului uterin se pot vindeca complet.

Majoritatea infecțiilor cu HPV sunt tranzitorii, 90% dintre ele se vindecă de la sine în decurs de doi ani însă infecțiile persistente cu HPV cresc riscul apariției cancerului de col uterin. Astfel, virusul HPV a fost identificat în peste 99% din cazurile de cancer de col uterin diagnosticate.

Cea mai frecventă cale de transmitere a acestei infecții este cea sexuală, prin contactul cu zona contaminată a unuia dintre parteneri. Leziunile precanceroase și cancerul de col uterin în stadii incipiente pot fi descoperite prin testarea periodică Babeș-Papanicolau.

 

Informații cheie despre infecția cu HPV și bolile provocate de aceasta

Infecția cu virusul HPV este una dintre cele mai frecvent întâlnite în întreaga lume. Cercetările în domeniu arată că până la 80% din populația feminină activă sexual va fi expusă, la un moment dat, acestui virus. Aceasta este responsabilă pentru apariția a 6 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer de col uterin, a 88% din totalul cazurilor de cancer anal, a 70% din cazurile de cancer vaginal, a 50% din cazurile de cancer penian și a 43% din cazurile de cancer vulvar.

Fiind o infecție cu transmitere sexuală, abstinența este cea mai sigură metodă de prevenție a acesteia. O altă metodă de prevenție, recomandată la nivel internațional, este vaccinarea anti-HPV. Organizația Mondială a Sănătății susține introducerea vaccinării anti-HPV în programele naționale de vaccinare și consideră că este necesară includerea cancerului de col uterin și a celorlalte boli provocate de infecția cu HPV drept probleme de sănătate publică globale.

În cei peste 10 ani de la debutul vaccinării, aceasta și-a dovedit eficiența atât în reducerea prevalenței infecțiilor cu tulpini HPV cu risc oncogenic crescut, cât și a bolilor provocate de acestea. În această perioadă, au fost înregistrate reduceri de până 90% a infecției cu HPV tip 6/11/16/18 în țări ce înregistrează o rată vaccinală optimă, reduceri de aproximativ 45% a leziunilor cervicale cu risc scăzut și de aproximativ 85% a celor cu risc înalt. Alte studii au scos la lumină rezultate similare în ceea ce privește eficiența vaccinării: în Danemarca, s-a înregistrat o scădere semnificativă de 60% a leziunilor precanceroase (atipii celulare) la femeile născute în intervalul 1989 și 1999 care au fost vaccinate, comparativ cu femeile nevaccinate. De asemenea, riscul de a dezvolta CIN 2/3 sau CIN3 a fost redus semnificativ, cu până la 80%.

Un studiu pe scară largă a fost efectuat în Suedia în perioada 2006-2017, fiind analizate datele de la aproximativ 1,7 milioane de fete și femei, cu vârste cuprinse între 10 și 30 de ani. Mai mult de jumătate de milion dintre aceste femei și fete au primit cel puțin o doză de vaccin tetravalent împotriva HPV, 80% dintre ele primind vaccinul înainte de vârsta de 17 ani și aproximativ 85% fiind vaccinate cu două sau mai multe doze. Pe parcursul perioadei de studiu, 538 dintre femeile nevaccinate au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, comparativ cu doar 19 femei vaccinate. Stratificarea și ajustările suplimentare pentru diferite covariabile, cum ar fi vârsta, anul calendaristic, timpul de urmărire, educația și altele, au arătat că rata cancerului de col uterin a fost redusă cu 88% la femeile care au făcut vaccinul înainte de vârsta de 17 ani și 53% la femeile care au primit vaccinul între 17 și 30 de ani.