În 1979 era descoperită gena TP53, cunoscută și sub numele de „gardianul genomului”, o genă supresoare tumorală cu rol în menținerea stabilității genomului, cea mai cunoscută genă driver, care prezintă mutații în peste 50% din cancerele umane. Studierea acesteia a generat peste 65.000 de lucrări științifice și investiții estimate la 6,5 miliarde de dolari. Cu aproape 40 de ani în urmă au fost identificate și genele RAS, primele oncogene descoperite în tumorile umane. În ciuda acestor eforturi, până în prezent nu există tratamente specifice aprobate pentru cancerele care prezintă mutații la nivelul acestor gene.

Două studii preclinice publicate recent în Science arată că neoantigenele derivate din genele TP53 și RAS ar putea fi țintite cu ajutorul unor noi imunoterapii, bazate pe anticorpi bispecifici. Deși sunt în faze incipiente, rezultatele acestor studii sunt relevante pentru că pot valida o nouă generație de terapii bazate pe produse biotehnologice avansate.

 

 

Materialul integral poate fi citit pe raportuldegarda.ro.