Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, cu sprijinul MSD România, demarează un amplu proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România şi prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenţii pentru controlul cancerului, de la prevenţie şi screening până la tratament. A doua direcţie de cercetare este dată de analiza celor mai recente provocări în ceea ce priveşte tratamentul cancerului în contextul pandemiei COVID- 19.

Pierderile socio-economice asociate cancerului

În contextul în care costurile indirecte extrem de ridicate ale cancerului cresc povara bolii atât asupra societăţii, economiei, cât şi asupra indivizilor, proiectul îşi propune să dezvolte o fişă completă a costurilor indirecte ale cancerului în România, arătând magnitudinea poverii bolii şi impactul indirect asupra productivităţii muncii şi economiei.

În acelaşi timp, proiectul de cercetare vine să analizeze impactul investiţiilor într-un pachet integrat de servicii medicale pentru controlul cancerului asupra sistemului de sănătate, precum şi beneficiile sociale şi economice.

„Demarăm prin intermediul acestui proiect prima analiză de impact a investiţiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităţilor publice din domeniul sănătăţii. Aproape jumătate de milion de români se află în evidenţa cabinetelor de oncologie la nivel naţional, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât şi indirecte), a stresului emoţional al pacienţilor şi rudelor, a efectelor secundare sociale şi psihologice. Costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naţionale şi sunt compuse din scăderea productivităţii cauzată de pierderile de venituri pe piaţa muncii a pacienţilor cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absenţa temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii şi întreruperea permanentă a muncii”, afirmă prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

Pacienţii cu cancer au, în medie, de trei ori mai puţine şanse de a participa pe piaţa muncii cu normă întreagă. „Chiar şi atunci când un pacient cu cancer revine la muncă după sau între tratamente, productivitatea acestuia ar putea fi afectată semnificativ de nivelul efectelor secundare asociate anumitor tipuri de tratament. Pierderea productivităţii persoanelor active poate fi asociată cu orele de absenteism şi cu zilele de concediu medical. Prin urmare, din perspectiva societăţii, povara economică a cancerului este compusă din costuri directe, costuri informale de îngrijire şi costuri indirecte.
Construcţia bugetului alocat controlului cancerului ar trebui privită nu ca o cheltuială, ci, pe lângă numărul vieţilor salvate, ca pe o investiţie cu rezultate favorabile în economie”, a ad[ugat Clara Volintiru, conferenţiar universitar doctor în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale (REI), ASE, şi coordonatorul principal al proiectului de cercetare.

Proiectul va presupune, de asemenea, dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice bazate pe progresele non-clinice în ceea ce priveşte tratarea cancerului în România, trecând în revistă diferitele opţiuni de politici de sănătate pentru gestionarea acestei afecţiuni. Rezultatele acestei evaluări vor fi diseminate pe scară cât mai largă, pentru a spori gradul de conştientizare şi a sprijini în continuare fundamentarea politicilor publice bazate pe dovezi.

„Ne bucurăm că una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din România, Academia de Studii Economice din Bucureşti, se alătură comunităţii globale de cercetători creată în cadrul Programului de Granturi al MSD. Dată fiind complexitatea acestei boli este nevoie de acţiunea sinergică a tuturor actorilor – autorităţi publice, mediul academic, organizaţii neguvernamentale şi industrie – de altfel acesta este obiectul programului nostru la nivel global: susţinerea cercetării şi stimularea dezbaterii pentru identificarea unor recomandări şi soluţii clare şi pragmatice. Sperăm ca şi prin munca echipei de cercetători din cadrul ASE, România să poată avea un control cât mai eficient al acestei boli şi să micşoreze impactul ei negativ la nivel social şi economic”, spune Ana Dodea, Policy & Market Access Director, MSD Romania.

Obstacole sistemice şi socio-economice pentru pacienţii cu cancer

România se situează printre ţările europene cu cele mai mici costuri de îngrijire a sănătăţii (costuri directe) pentru cancer pe persoană: 20 de euro pe persoană comparativ cu Luxemburgul, cu 184 de euro pe persoană. Ca şi în alte ţări, costurile indirecte asociate cancerului sunt mai mari decât costurile directe. În ciuda faptului că asigurările de sănătate din sistemul public, care acoperă diagnosticul, tratamentul şi urmărirea cancerului, pacienţii cu cancer se confruntă cu diverse obstacole de organizare şi funcţionare a serviciilor specifice necesare, dar şi bariere socio-economice. De menţionat sunt lipsa programelor naţionale de screening eficace şi nivelul slab de informare a populaţiei  în ceea ce priveşte factorii de risc şi accesul la screening, ce se traduc într-un diagnostic tardiv, la care se adaugă liste lungi de aşteptare pentru investigaţii critice, precum PET-CT şi RMN – uneori de săptămâni sau luni, lipsa facilităţilor de terapie de sprijin, ceea ce înseamnă că pacienţii călătoresc uneori până la 12 ore pentru a ajunge la un centru pentru a-şi îngriji boala oncolgică.

Echipa proiectului este alcătuită din Clara Volintiru, dr. (ASE) (co-PI), profesorul Rodica Zaharia (ASE) (co-PI), George Ştefan, dr. (ASE) şi Marius Geantă, MD (Centrul pentru Inovaţie în Medicină).

Acest proiect este susţinut prin Programul Global de Granturi al MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului şi va primi o finanţare în valoare de 50.000 de dolari.

Informaţii despre cancer

Cancerul reprezintă a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. Numărul cazurilor noi de cancer depistate anual, în perioada 2009-2018, a crescut de la 60.693 (2009) la 61.780 (2018), incidenţa cazurilor de cancer în aceeaşi perioadă, variind între 298,0‰oo locuitori şi 317,3‰oo locuitori. În ceea ce priveşte prevalenţa, numărul cazurilor de cancer a crescut de la 402.328 (2009) la 4906.55 (2018), prevalenţa variind între 1975,3‰00 locuitori în 2009 şi 2519,8‰00 locuitori în 2018. Creşterea a fost permanentă, determinând un trend ascendent. Între 2009 şi 2018, au fost înregistrate cu 88.327 mai multe cazuri.

Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de mortalitate prin cancer, rata standardizată crescând cu 15% între 2000 şi 2014. Este urmat de cancerul de colon,  cancer de sân, cancer hepatic.