Cantitatea de date provenite de la pacienți este în creștere, pe de o parte facilitând utilizarea algoritmilor de Inteligență Artificială (AI), iar pe de altă parte, crescând nevoia unei astfel de abordări. Utilizarea AI a demonstrat rezultate foarte bune în practica medicală prin analiza imagistică și dezvoltarea de noi medicamente. Recent, o moleculă terapeutică pentru tulburarea obsesiv-compulsivă a intrat în faza I de studiu clinic. De ce este această moleculă atât de specială? Deoarece este prima moleculă care a fost descoperită cu ajutorul AI și care intră în studiu clinic uman. Faza exploratorie pentru identificarea ei a durat mai puțin de 12 luni.

Utilizarea AI are capacitatea de a îmbunătăți calitatea actului medical, în timp devenind chiar o metodă cost-eficientă. Unul dintre cele mai potrivite locuri pentru algoritmii de Inteligență Artificială este alături de clinicieni, reducându-le acestora presiunea asociată stabilirii unui diagnostic prin oferirea unei game diagnostice posibile, create pe baza datelor furnizate.

Dar înainte ca AI să pătrundă în practica medicală uzuală, este nevoie ca eficiența acestor algoritmi să fie riguros validată, mai ales când vine vorba de diagnostic, dar și din perspectiva confidențialității și securității datelor.

 

 

Materialul integral pe www.raportuldegarda.ro.