Psoriazisul și mastocitoza la copii, bolile rare ale adulților, melanomul cutanat, terapii biologice în dermatita atopică și astmul copiilor, bolile reumatismale, afecțiunile canceroase, noutăți în transplant și în vaccinuri, informații puțin cunoscute despre infecția cu HPV, certitudinile și provocările medicinii regenerative, tehnici noi de diagnostic molecular – sunt doar câteva dintre temele discutate în cadrul Conferinței de Imuno-Onco-Dermatologie, celei de-a 3-a Conferință a Asociației Române de Imuno-Dermatologie și a 48-a Conferință a Societății de Imunologie din România, care au avut loc în perioada 18- 21 septembrie la București.

Conf dr. Daniel Boda, președintele Asociației Române de Imuno-Dermatologie, a declarat: ”Pentru prima oară în peisajul medical românesc, o asociație profesională de imuno- dermatologie, adică de clinică medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, la ora actuală. Au participat peste 300 de medici români din toată țara, 70 de speakeri români și străini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania și Italia) și studenți la Medicină. Speakerii români și străini au abordat teme extrem de importante în imunologia clinică și în imuno- dermatologie. În plus, vineri i-am avut alături pe colegii de la Asociația Română de Pediatrie Municipiul București și de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ziua fiind dedicată imuno- dermato- pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului și bolilor asociate: dermatita atopică, astm, leucemie acută limfoblastică, mastocitoză sau psoriazis. Speakerii din străinătate ne-au adus noutăți privind metodele de detectare a celor mai importante dermatofite, importanța metabolismului și auto-metabolismului, legătura dintre telomeri și îmbătrânire și efectul genei HLA-C în infecția cu HIV” .

Cele mai frecvente manifestări ale imunodeficienței comune variabile (CVID) sunt infecțiile respiratorii sau ale tractului gastrointestinal, mai putând apărea enterite ale sistemului nervos cu enterovirusuri. La ele se adaugă si bronșitele recurente, pneumoniile și, mai rar, hepatitele virale. ”În schimb, există o serie de manifestări neinfecțioase la pacienții cu CVID. O parte dintre acestea prezintă la debut diaree, malabsorbție, scădere ponderală. În plus, sunt din ce în ce mai multe cazuri în care cei cu astfel de afecțiuni au simptome suplimentare de hipersensitivitate, boli autoimune sau neoplasme. Totuși, indiferent de comorbidități, este clar rolul major al terapiei de substituție în menținerea unor parametri cât mai apropiați de normal ai vieții pacientului”, a  explicat prof. dr. Victor Cristea, fost președinte al Societății de Imunologie din România.

CVID este una dintre cele mai frecvente imunodeficiențe primare (IDP) ale adultului (1:25.000 – 1:60.000), cu afectare egală a celor două sexe. Debutează mai frecvent la adulţi decât la copii. Observațiile clinice din ultimele decenii au arătat că multe persoane cu deficiențe imune au o viață relativ normală, fără simptome evidente până la vârsta de 50- 60 de ani. Dezvoltarea tehnicilor de biologie moleculară, derularea studiilor randomizate și, în special, inițierea de terapii eficiente au schimbat fundamental gândirea specialiștilor. Rata de supraviețuire și calitatea vieții celor afectați de astfel de boli rare au început să crească semnificativ. În România, pacienții cu CVID sunt tratați prin intermediul Programului național de diagnostic si tratament pentru boli rare“, titlul ”Intervenții”: Intervenția pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu b.15) sindrom de imunodeficiență primară.

 

Tendințe actuale în melanomul cutanat

Ultimii ani au adus o creștere semnificativă a melanomului care, din păcate, nu are simptome sistemice. ”Un melanom descoperit târziu este o situație foarte gravă, pentru că el diseminează rapid în ganglionii limfatici. Deja asta înseamnă stadiul 3. În stadiul 4, se diseminează în organe care nu au nici o legătură cu pielea, frecvent pulmonar și cerebral (melanomul este întrudit cu celula neuronală și atunci metastaza respectivă își găsește loc la nivel cerebral”, atras atenția prof. dr. Monica Neagu, șef Laborator Imunologie, Institutul Naţional “Victor Babeș”, președinte al Societății de Imunologie din România (SIR) .

În afară de metodele de prevenție pe care le poate aplica fiecare persoană în parte, specialiștii ne-au prezentat tendințele actuale la nivel internațional: cunoștințe prin intermediul aplicațiilor clinice ale terapiilor imune, combinarea celor mai noi terapii imune aprobate, dar și dezvoltarea de terapii noi și, mai ales, biomarkeri.

Generarea unui răspuns imun antitumoral eficient clinic este, probabil, dependentă de manipularea cu succes a diferitelor procese imune. Tumorile umane sunt extrem de heterogene și adaptative. Rezultatele studiilor clinice și preclinice efectuate pe terapiile ținitite în rezistența tumorală au arătat că tumorile trebuie atacate pe mai multe fronturi”, a mai explicat specialistul.

 

 

Cancere cauzate de HPV- cazuri neraportate

Despre infecția cu HPV (Human Papillomavirus) s-a discutat foarte mult, mai ales în contextul apariției cancerului cervical la femei, existând, la nivel mondial, acțiuni de vaccinare a fetițelor pentru a se preveni infectarea mai târziu în viață. Însă, HPV afectează și bărbații în egală măsură și, deși la noi în țară nu sunt raportate prea multe cazuri, virusul este responsabil pentru apariția cancerelor anale, peniene, ale cavității bucale, ale uretrelor sau prostatei la bărbați, dar și altor tipuri de cancere, în afară de cervical, la femei. ”Dacă ne uităm în statistici, țările Europei Centrale și de Sud- Est par să fie destul de <safe> din punct de vedere al cancerelor ano- genitale, altele decât cancerul cervical. În aceste țări nu există cazuri de cancer extra-cervical, cel puțin nu raportate, iar acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că toate statisticile și toată politica de sănătate referitoare la patologii țintite au la bază date epidemiologice. Fără acestea, nu avem ce face. Cancerul cervical nu este singurul care contează. Este, într-adevăr, cea mai frecventă patologie oncologică la sexul feminin la ora actuală, dar în deciziile de politică sanitară contează tot tabloul. Trebue să depunem eforturi pentru a avea imaginea reală a acestei patologii”, a atras atenția conf. dr. Daniel Boda, președinte Asociația Română de Imuno- Dermatologie (ARID)

CDC estimează că HPV este responsabil pentru cele mai multe dintre noile infecții cu transmitere sexuală. 90% dintre infecțiile cu HPV dispar de la sine în decurs de doi ani, restul de 10% fiind infecții persistente. În România, se estimează că există aproximativ 500.000 de infecții persistente cu HPV.

 

Terapia durerii

Prevalența pacienților cu durere cronică non- oncologică este de 20% în Europa și de 26% în SUA. În oncologie, durerea apare în stadiile terminale la 70-90% dintre pacienți. Prevalența globală a durerii cronice este de 50- 70%. În 78% dintre cazuri, durerea reprezintă principalul motiv pentru care pacienții merg la urgență. La nivel global, durerea afectează sute de milioane de persoane, însă multe rămân netratare sau sunt tratate insuficient. ”Tratamentul corect al durerii acute poate preveni instalarea durerii cronice. Antiinflamatoarele rămân cea mai des folosită unealtă de combatere a durerii, însă terapiile adjuvante și complementare reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea actului therapeutic. Terapia durerii presupune o specialitate complementară care beneficiază de o echipă medicală complex care poate aborda întreaga patologie cauzatoare de durere. Ar trebuie să existe doctori specializați în terapia durerii în fiecare spital, ar trebui să existe echipe multidisciplinare care să aibă reumatolog, internist, anestezist, farmacist, psiholog și psihiatru”, a susținut șef lucrări dr. Nicuța Manolache, Universitatea Dunărea de Jos, Galați.

 

Diagnosticul molecular al dermatomicozelor

Infecțiile fungice ale pielii, părului sau unghiilor (dermatomicoze) afectează aproximativ 25% din populația lumii (aproximativ 1,5 miliarde persoane). 50% dintre diagnosticele vizuale sunt greșite, pentru un diagnostic valid fiind esențială dovada patogenă. ”Problema este că, până în prezent, nu au existat standarde de diagnostic molecular. Acoperirea scăzută a agenților patogeni duce la un risc crescut de rezultate fals negative și la imposibilitatea de depistare a mucegaiurilor și ciupercilor. Rata mare de eșec în determinarea speciilor de agenți patogeni apare din cauza evaluării complicate și nestandardizate. Consecințele sunt: imposibilitatea instituirii unui tratament adecvat, risc crescut de recidivă sau terapii inutile”, a atras atenția dr. Markus Cavalar, șef secție Diagnosticare infecțioasă moleculară, Euroimmun Medizinische Labodiagnostika AG. În prezent, pe piață au apărut teste specializate pentru HPV, infecții cu transmitere sexuală și dermatomicoze.

EUROArray HPV – screening inovativ pentru HPV- detectează complet și clasifică toate cele 30 de subtipuri relevante ale HPV anogenital, face distincția între tulpinile HPV cu risc înalt și cu risc scăzut, identifică cu precizie fiecare agent individual al unei infecții multiple, etc. EUROArray STI- determinarea infecțiilor cu transmitere sexuală- detectează 11 agenți patogeni în același timp, depistează infecțiile asimptomatice sau pe cele cu simptome nedefinite, previne infertilitatea și avortul, etc.