Factori de risc care nu pot fi controlați

 

Unii factori de risc în cancerul mamar, deși sunt identificați, nu pot fi controlați. De aceea este bine să fim conștienți că există și să luăm măsurile necesare de identificare cât mai rapidă a unui eventual cancer.

  • Sexul feminin. Deși au existat cazuri (extrem de rare) de cancer la sân la bărbați, femeile au riscul cel mai mare de a face această boală
  • Vârsta. Odată cu vârsta crește și riscul de a face cancer mamar. Majoritatea cancerelor de acest fel se întâlnesc la femeile de peste 55 de ani.
  • Anumite gene moștenite. Cea mai întâlnită cauză a cancerului mamar ereditar are legătură cu mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2. Aceste gene ajută la producerea de proteine, care repară ADN-ul degradat al celulelor normale. Versiunile cu mutații ale acestor gene ajung să conducă la creșteri necontrolate ale celulelor. Dacă ați moștenit pe linie familială una dintre genele mutante, aveți un risc crescut de cancer mamar, mai ales dacă e vorba de mai mult de o singură rudă cu această boală. Femeile care prezintă mutațiile acestor gene au risc crescut de cancer de sân la vârste tinere, cancer în ambii sâni și risc crescut pentru alte tipuri de cancer, cum este cel ovarian. Există și alte mutații ale genelor, mai rare, dar cu risc crescut de cancer mamar, cum sunt: ATM, TP53, CHEK2, PTEN (sindromul Cowden), CDH1, STK11, PALB2
  • Istoric familial de cancer mamar. Majoritatea femeilor care fac cancer mamar nu au nici o altă rudă cu aceast boală. Însă atunci câdn există membri ai familiei cu cancer la sân, riscul e mai mare.
  • Istoric personal de cancer mamar. Dacă o femeie a avut cancer mamar, are un risc crescut de a dezvolta cancer în celălalt sân sau în altă parte a aceluiași sân. Nu este același lucru cu recurența (reapariția primului cancer), ci este vorba despre un cancer nou. Riscul este mic, dar întâlnit mai ales la femeile tinere.
  • Țesut mamar dens. Sânii sunt compuși din țesut adipos, țesut conjunctiv și țesut ganglionar. Se consideră un țesut mamar a fi dens atunci când, la o mamografie, se observă o pondere mai mare de țesut conjuctiv și ganglionar, în detrimentul celui adipos. Femeile cu astfel de țesut dens au risc mai mare de a face cancer de sân, iar acesta e mai greu de depistat. Densitatea țesutului mamar este influențată de vârstă, menopauză, folosirea unor anumite medicamente (inclusiv terapiile cu hormoni pentru menopauză), graviditate, genetică.
  • Unele afecțiuni mamare benigne. Anumite formațiuni benigne sunt asociate cu risc de cancer mamar. Leziunile neproliferative (fibroză cistică, hiperplazie ușoară, adenoză non-sclerozantă, tumoră Phyllodes, papilom unic, necroză adipoasă, ectazie ductală mamară, fibroză periductală, metaplazie scuamoasă și apocrină, calcifieri epiteliale, lipoame, hemangioame, hamartoame, neurofibrom, adenomioepiteliom) nu par să prezinte risc de cancer. Leziunile proliferative fără atipii (hiperplazie ductală obișnuită fără atipii, fibroadenom, adenoză sclerozantă, mai multe papiloame- papilomatoză, cicatrice radială) înseamnă creșteri anormale ale celulelor în ductele sau lobulii sânului (dar celulele arată relativ normal) și par să crească ușor riscul de cancer mamar. Leziunile proliferatice cu atipii (hiperplazie ductală atipică, hiperplazie lobulară atipică) înseamnă creșteri anormale ale celulelor în ductele sau lobulii sânului, care nu mai arată normal. Riscul de cancer la femile cu astfel de modificăr este de 4-5 ori mai mare decât la celelalte.
  • Carcinom lobular in situ (neoplasm lobular). Celulele arată ca un cancer care crește în lobulii glandelor care produc lapte, dar nu trec de pereții acestora. Este grupat uneori cu carcinomul ductal in situ ca tipuri de cancere neinvazive. Dar spre deosebire de acesta, carcinomul lobular nu pare să facă metastaze dacă nu e tratat.
  • Menstruație timpurie, sau menopauză după 55 de ani. Femeile cu mai multe cicluri de menstruație, pentru că aceasta a început devreme, mai ales înainte de cârsta de 12 ani, sau s-a terminat târziu (menstruație după 55 de ani) au risc mai mare de a face cancer mamar din cauza unei expuneri de mai lungă durată la estrogen și progesteron.
  • Radiații în zona pieptului. Femeile care au făcut radiații ca terapie pentru alte cancere au risc crescut de cancer mamar. Cel mai amre risc îl prezintă femeile care au făcut radiații în tinerețe sau copilărie, când sânii încă se dezvoltau. Terapiile aplicate după 40 de ani nu par să prezinte risc.

 

Factori de risc care depind de stilul de viață

Chiar dacă ați identificat un număr de factori de risc în modul dumneavoastră de viață, aceasta nu înseamnă că sigur veți face cancer. Unele riscuri au de-a face cu deciziile pe care le luați în privința alimentației, altele cu hotărârea de a avea sau nu copii, sau de a urma anumite terapii:

  • Consumul de alcool. Se pare că există un risc de a face cancer la sân, dacă consumați alcool în mod regulat. Riscul crește cu cantitatea.
  • Supraponderabilitatea și obezitatea. Mai ales după menopauză, greutatea în exces este un risc de cancer mamar. Înainte de menopauză, ovarele produc cea mai mare parte a estrogenului, iar o mică parte este produsă de țesutul adipos. După menopauză ovarele încetează să producă acest hormon, care va proveni doar din țesutul adipos. Cu cât este mai mult astfel de țesut, cu atât crește cantitatea de estrogen și riscul de cancer. De asemenea, femeile cu greutate peste normal au tendința de a avea niveluri crescute de insulină în sânge. Nivelurile mari de insulină au fost corelate cu unele cancere, inclus cel mamar. Legătură între greutate și cancer la sân este însă complexă și nu pe deplin înțeleasă. Se pare că riscul este mai mare la femeile care au luat în greutate ca adulți, față de cele supraponderale încă din copilărie. De asemenea, grăsimea din jurul mijlocului pare să prezinte un risc crescut față de cea depusă pe coapse sau șolduri.
  • Sedentarismul. Anumite studii au arătat că un stil de viață activ din punct de vedere fizic înseamnă scăderea riscului de cancer mamar. Nu se știe exact cât mișcare este optimă, însă activitatea fizică are efecte benefice asupra păstrării unei greutăți normale, asupra reducerii inflamațiilor, controlului hormonilor și nivelului energetic.
  • Femeile care nu au copii, sau care au primul copil după 30 de ani au un risc mai crescut de cancer mamar. Totuși, efectele sarcinii sunt diferite pentru tipuri diferite de cancere. Pentru unele, cunoscute ca triplu-negativ, sarcina crește riscul.
  • Alăptarea. Unele studii sugerează că alăptatul, mai ales pe termen lung (1 an, 1 an jumătate), reduce riscul de cancer de sân. Însă acest lucru este destul de greu de dovedit, mai ales că în lumea occidentală, în general, alăptatul durează destul de puțin, timp de câteva luni.
  • Contracepția. Femeile care iau contraceptive orale par să aibă un risc ușor crescut de cancer de sân. Odată ce pilulele contraceptive nu mai sunt luate, riscul începe să scadă în timp. După 10 ani se pare că nu mai au legătură cu riscul de cancer. Injecțiile contraceptive par să dea și ele un risc crescut de cancer, care s-ar reduce până la dispariție după 5 ani. Alte metode contraceptive, ca implanturile contraceptive, dispozitivul intrauterin (steriletul), plasturi pe piele sau inelele vaginale folosesc tot hormonii ca metodă de prevenire a unei sarcini. De aceea este bine să discutați cu medicul despre riscul de cancer mamar, înainte de a alege una dintre metode.
  • Terapia hormonală după menopauză. Terapiile cu hormoni sunt folosite adeseori pentru ameliorarea simptomelor menopauzei. La femeile care au încă uter, se folosește o combinație de estrogen și progesteron, pentru că estrogenul administrat singur poate crește riscul de cancer ovarian. Femeilor care au suferit histerectomie totală (uterul a fost scos) se poate administra doar estrogen. Hormonii administrați pe termen lung pot avea efecte benefice asupra prevenirii osteoporozei și cancerului colorectal, însă prezintă un risc crescut de cancer de sân, de boli cardiace, de cheaguri de sânge și atac cerebral. De aceea se vor cântări atât avantajele, cât și riscurile, înainte de a decide dacă și ce fel de terapie hormonală să urmați.
  • Implanturi mamare. Implanturile cu silicon pot forma cicatrici în sân și sunt legate de riscul de a face un tip rara de cancer de sân, numit limfom anaplastic cu celule mari.