TRATAMENTE LOCALE

 

Chirurgia cancerului renal

Este o metodă importantă de tratare a cancerului renal, chiar dacă celulele neoplazice au ajuns și la alte organe. Înlăturarea tumorii din rinichi îi poate ajuta pe unii pacienți să trăiască mai mult și pot ușura simptomele cancerului, precum durerea și sângerările.

În funcție de localizarea și mărimea cancerului, în timpul operației se poate înlătura tumora și o parte de țesut renal înconjurător (nefrectomie parțială), sau se poate scoate cu totul rinichiul afectat de cancer (nefrectomie radicală). Uneori este necesară și scoaterea glandelor suprarenale și a țesutului adipos ce înconjoară rinichiul, dacă celulele canceroase au ajuns și în acea zonă.

Nefrectomia radicală înseamnă că chirurgul va scoate rinichiul afectat cu totul, împreună cu glanda sa suprarenală, țesutul adipos din jurul rinichiului și nodulii limfatici din apropierea acestuia. În funcție de localizarea cancerului, nefrectomia se poate face prin incizie în mijlocul abdomenului, incizie sub coaste (pe aceeași parte cu cancerul), sau incizie în spate (sub rinichi). Dacă este posibil, operația se poate face uneori și laparoscopic, prin mai multe incizii mici în locul uneia singure, majore.

Nefrectomia parțială înseamnă scoaterea tumorii împreună cu o parte din țesutul înconjurător, lăsând rinichiul la locul său. Procedura este preferată în cancerele incipiente și în cazul tumorilor de mici dimensiuni, sau a celor de mari dimensiuni, dar situate spre marginea rinichiului.

Limfadenectomia regională, sau disecția nodulilor limfatici înseamnă scoaterea nodulilor din zona rinichiului afectat de cancer, pentru biopsie.

Adrenalectomia, sau scoaterea glandei suprarenale (adrenale) este o procedură standard în nefrectomia radicală. Însă, în cazurile de cancer situat în partea de jos a rinichilor, departe de glanda suprarenală, când aceasta nu prezintă semne că ar fi afectată de metastaze, se poate lua decizia păstrării ei.

Scoaterea metastazelor poate fi considerată chirurgie curativă în cazurile în care cancerul s-a răspândit încă într-un singur loc, sau în mai multe, dar ușor accesibile în timpul operației. Chirurgul poate scoate atât cancerul, cât și metastazele, iar pacientul poate avea șanse de a trăi o viață mai lungă.

Chirurgia paliativă este folosită în cazurile în care scoaterea tumorilor ajută la reducerea durerii sau a altor simptomelor, fără a urmări ca rezultat vindecarea.

 

 

Ablația și alte terapii locale

Crioterapia (crioablația) folosește frigul extrem pentru a distruge cancerul. Printr-un ac introdus în tumora canceroasă se trimit gaze foarte reci, creând la capătul acului o bilă de gheață care distruge tumora.

Ablația prin radiofrecvență înseamnă folosirea curenților de înalt voltaj pentru distrugerea tumorii. Printr-un act introdus în cancer se transmit unde de radiofrecevnță, care încălzesc tumora și o distrug.

Embolizarea arterială este utilizată pentru blocarea arterei care hrănește rinichiul pe care a crescut cancerul. Un cateter este introdus în artera de pe partea interioară a coapsei și ghidat să ajungă până în artera renală, care pornește din aortă și ajunge la rinichi. Prin cateter se transmite un material care blochează artera. Fără aportul de sânge tumora, dar și rinichiul mor. Procedura nu este des folosită, însă devine utilă în cazurile de sângerări masive ale tumorii renale sau în cazul în care ste necesară nefrectomia radicală și se dorește limitarea pierderii de sânge în timpul operației.

Radioterapia folosește radiația pentru a distruge cancerul. Cancerul renal nu reacționează prea mult la această metodă. Dar ea este folosită ca îngrijire paliativă, pentru reducerea simptomelor cancerului, sau în cazul pacienților care nu suportă operația.

 

 

TRATAMENTE SISTEMICE

 

Terapia țintită

În cancerul renal terapia țintită înseamnă folosirea de medicamente care urmăresc modificările celulelor neoplazie. Spre deosebire de chimioterapie, care urmărește distrugerea celulelor canceroase cu ajutorul medicamentelor, terapia țintită urmărește inhibarea anumitor modificări ale celulelor, cum ar fi oprirea creșterii și divizării acestora, sau stoparea formării de noi vase de sânge în tumoră, pentru a limita hrănirea acesteia.

 

Imunoterapia

Urmărește creșterea imunității unei persoane prin administrarea de medicamente, astfel încât sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele neoplazice în mod eficient. Unele medicamente țintesc așa-numitele puncte de control ale sistemului imunitar, care sunt niște proteine de pe celulele imunitare, ce trebuie să fie pornite sau oprite pentru ca sistemul imunitar să inițieze o acțiune. Cancerul folosește uneori aceste proteine pentru a se ascunde de sistemul imunitar. Medicamentele ajută proteinele să redevină active și să identifice cancerul. Citokinele sunt proteine de mici dimensiuni, care îmbunătățesc sistemul imunitar. La un număr mic de pacienți citokinele au reușit să provoace micșorarea tumorii canceroase.

 

Chimioterapia

 Această terapie folosește medicamente anti-cancer, care sunt injectate sau luate oral. Substanțele ajung peste tot în organism și astfel au un bun potențial de a fi eficiente în caz de metastaze.

Din păcate cancerul renal nu răspunde bine la chimioterapie, de aceea procedura este folosită, în general, în cazul în care alte terapii au eșuat.